Oamenii de știință au creat un arbore genealogic neolitic din ADN vechi de 7.000 de ani

În urmă cu aproximativ 12.000 de ani, oamenii au trecut de la un stil de viață de vânători-culegători la o societate neolitică bazată pe agricultură.

Această schimbare încă are un impact masiv asupra vieții noastre, dar este dificil de evaluat modul în care aceste comunități au migrat și cum ar fi putut arăta rețelele lor sociale.

• Intrigi și orgolii politice în vremuri de război. „Cartierul Corpului II de armată, transformat într-un adevărat…
• Cum s-a ferit un general român de holera din Bulgaria în anul 1913: A dat ordin…

Într-un studiu publicat în revista Nature, o echipă de oameni de știință a folosit ADN vechi de aproximativ 7.000 de ani pentru a reconstrui doi arbori genealogici masivi. Descoperirile sugerează că unele femele și-au părăsit comunitatea de origine pentru a se alătura alteia.

De asemenea, oferă dovezi ale unor condiții de sănătate stabile și ale unei rețele sociale de susținere în cadrul unei comunități preistorice din Europa.

O modalitate prin care oamenii de știință determină relațiile este prin intermediul înmormântărilor, deducând cine ar fi putut fi rudă prin deducții ale practicilor funerare din acea vreme. Dar analiza genetică propriu-zisă este dificilă.

Schimbarea are încă un impact masiv asupra vieții noastre

Regiunea Bazinului Parisului din nordul Franței are mai multe situri funerare monumentale despre care arheologii cred că au fost construite pentru membrii „elitiști” ai societății preistorice.

Cu toate acestea, situl din apropiere de la Gurgy Les Noisats este unul dintre cele mai mari situri funerare neolitice care nu are un monument. Acest lucru a stârnit întrebări cu privire la diferitele practici de înmormântare din acea vreme.

În acest nou studiu, echipa a folosit date antice la nivelul genomului, excavate la Les Noisats între 2004 și 2007. Rămășițele a 94 de indivizi îngropați în Gurgy sunt datate la aproximativ 4.850-4.500 î.Hr.

Echipa a combinat aceste date genomice antice cu analiza izotopilor de stronțiu, cu ADN-ul mitocondrial pentru a arăta descendența maternă și cu datele privind cromozomul Y pentru descendența patrilineară, vârsta la moarte și sexul genetic pentru a construi doi arbori genealogici.

Primul arbore leagă 64 de indivizi de-a lungul a șapte generații și este cel mai mare reconstruit din ADN străvechi până în prezent. Al doilea arbore genealogic leagă 12 indivizi pe parcursul a cinci generații.

Situri funerare, construite pentru membrii „elitiști” ai societății

„Încă de la începutul săpăturilor, am găsit dovezi ale unui control complet al spațiului funerar și doar foarte puține înmormântări care se suprapun, ceea ce se simte ca și cum situl ar fi fost gestionat de un grup de indivizi strâns înrudiți, sau cel puțin de persoane care știau cine era îngropat acolo”, a declarat co-autorul studiului și arheo-antropologul Stéphane Rottier de la Universitatea din Bordeaux, într-un comunicat.

De asemenea, echipa a descoperit o corelație pozitivă între distanțele spațiale și genetice ale rămășițelor, ceea ce indică faptul că persoanele decedate au fost probabil îngropate în apropierea unei rude, scrie PopularScience.

Atunci când au examinat mai amănunțit, au văzut, de asemenea, un model puternic de-a lungul liniilor paterne. Se pare că fiecare generație este aproape exclusiv legată de generația anterioară prin intermediul tatălui biologic. Întregul grup Gurgy poate fi conectat prin linia paternă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Dușmanul invizibil al Inteligenței Artificiale ne împiedică să studiem ADN-ul

ADN-ul se poate plia sub forme complexe ca să efectueze funcții noi în organism

ADN-ul moștenit de la neanderthalieni încă influențează oamenii moderni

Un caz de crimă și viol, rezolvat după jumătate de secol cu ajutorul ADN-ului